Dharma

 

Budismul nu este nici o traditie bizara proprie unei tari strine, nici un mijloc de a fugi de responsabilitatile individuale. Nu este nici un ansamblu de cuvinte goale pe care le gasim in carti si prin librarii. Desi aceste idei sunt foarte raspandite in ziua de azi, ele sunt foarte departe de adevarata semnificatie a Budismului. Sa incercam deci sa clarificam aceasta neintelegere.


Scopurile de baza ale budismului

Indiferent daca este vorba de fiintele umane sau de animale, toate vietuitoarele de pe Pamant aspira fara incetare la aceleasi obiective fundamentale: sa traiasca fericite si sa nu sufere. Cu toate acestea diversele noastre activitati ne par adesea atat de naturale si atat de evidente ca nu suntem constienti de adevarata lor finalitate. Desi incercam toata viata sa atingem aceste doua scopuri, nu ajungem niciodata sa le implinim. Adevarata fericire durabila la care aspiram ne scapa fara incetare si in locul ei ramane permanent in noi o adanca senzatie de suferinta. Cautarea fericirii ne face sa construim drumuri, scoli, spitale, ceea ce ne procura, fara indoiala, o usurare si satisfactii temporale, dar acestea nu pot sa elimine radacinile suferintei fizice si mentale. Dimpotriva, putem observa ca cu cat tehnologia se dezvolta mai mult, cu atat mintea noastra e mai agitata.

Atunci, de ce eforturile noastre gigantice ne conduc la rezultate opuse scopurilor pe care ni le propunem? Sa fie oare pentru ca nu sunt efectuate acolo unde trebuie? Aceasta contradictie nu este semnul ca asa ar fi?



Cauza suferintei

In general, consideram ca situatiile exterioare pe care incercam sa le conducem si asupra carora incercam sa avem o oarecare influenta, sunt responsabile de problemele noastre. Bineinteles, nimeni nu poate nega faptul ca anumite situatii exterioare ne afecteaza viata si ne fac sa suferim. Daca recunoastem, insa, ca radacina profunda a suferintei noastre se afla in propria noastra minte si ca situatiile externe nu fac decat sa contribuie la acestea, ne dam seama ca modificand doar conditiile exterioare nu vom putea niciodata sa gasim solutiile satisfacatoare. Dar cine ne face sa suferim mereu? Este atitudinea pe care o avem fata de noi insine, stima, atentia pe care le avem fata de persoana noastra, acordand in acelasi timp mai putina valoare celorlalti. Aceasta este la originea tuturor conflictelor, razboaielor intre natiuni, certurilor de familie, chiar si a luptelor dintre insecte. Fara acest egoism, nici una dintre aceste probleme nu ar exista. Acela care nu se preocupa decat de el, este un om ranit. Orinde merge, orice face, ranile il incomodeaza fara incetare. Tot astfel, atata vreme cat mintea ne va fi dominata de egoism, atata vreme cat ne vom ingriji de noi insine mai inainte de orice, nu vom fi niciodata multumiti. Chiar si in situatile cele mai placute, dorintele noastre fara sfarsit, vor face sa ne gandim la altceva, ca astfel adevarata bucurie si liniste sa ne lipseasca.



Remediul suferintei

Ori, atunci cand vom ajunge sa facem sa ne diminueze egoismul, forta urii si a dorintei se va micsora in mod natural. In paralel, dragostea pentru ceilalti, multumirea si seninatatea noastra vor creste. Dar unde putem gasi mijloace prin care sa putem implini o asemenea schimbare a mintii? Le gasim in invataturile lui Buddha. Calea pe care Buddha ne-o indica este extrem de pretioasa pentru toti cei care cauta fericirea cu adevarat, indiferent daca sunt sau nu budisti. In consecinta Budismul trebuie inteles ca un mijloc prin care invingem suferinta mentala si prin care realizam propria noastra fericire cat si a celorlalti.



Rezultatul

Stim cu totii ca ne place sa fim bine tratati. Ar trebui, deci, sa recunoastem ca ceilalti apreciaza bunavointa noastra fata de ei. Atunci cand dragostea fata de ceilalti se intareste, egoismul, ura si dorinta dispar. Cunoastem atunci linistea si fericirea si putem transmite bucuria noastra celorlalti. toate conflictele dintre oameni, chiar si cele dintre natiuni, se rezolva de indata ce dragostea fata de sine este inlocuita cu cea fata de ceilalti. Iata de ce dragostea fata de ceilalti este sursa unui simtamant de bine personal si general, atat in domeniul religios cat si in cel lumesc. Realizarea acestui obiectiv constituie esentialul Budismului. Cel mai mare bine pe care il putem face celorlalti este acela de a le oferi mijloacele prin care sa scape de egoism si cu care sa-si dezvolte altruismul. Studiul si practicarea Budismului vor fi foarte utile tuturor celor care doresc sa actioneze in acest sens.

 
Geshe Rabten Rinpoche
 

 

 

 

Ce este Dharma?

"Wheel of Dharma"

Cuvantul „dharma” provine din radacina sanskrita „dham”, care inseamna „a sustine” , astfel  ca se poate spune ca Dharma este ceea ce sustine comunitatea de practicanti ai buddhismului pentru a nu cadea prada suferintei. Dharma are multe seminificatii, insa cel mai adesea intelesul ei este de Adevar, Lege sau Invatatura.

In momentul iluminarii, Buddha a descifrat Adevarul – acest lucru nu inseamna ca Buddha a creat un Adevar doctrinar pe care l-a considerat apoi universal, ci faptul ca si-a dat seama de natura lucrurilor asa cum sunt ele si a putut sa le vada cu claritatea mintii sale, eradicand ignoranta. Aceasta capacitate de a vedea lucrurile asa cum sunt reprezinta o importanta calitate a lui Buddha si este la indemana tuturor.

Odata realizata „trezirea”, Buddha a facut eforturi timp de 45 de ani pentru a transmite Dharma sau Adevarul catre ceilalti oameni desi, asa cum spune traditia, a fost tentat sa tina Invatatura numai pentru el. Prima predica a Dharmei a fost in localitatea Sarnath si a ramas sub numele de „Prima Intoarcere a Rotii Dharmei sau a Legii".

Canonul sau Invatatura lui Buddha este compilata sub forma sutrelor, care in sanskrita inseamna „fire”. Acestea priveau Cele Patru Nobile Adevaruri si Calea de Mijloc, care reprezinta esenta doctrinei lui Buddha si au ca scop ultim eliberarea de suferintă (dukkha). Cele Patru Nobile Adevaruri reprezinta patru propozitii care nu au rolul unei doctrine, ci sunt menite a descrie realitatea in termeni foarte simpli:

  1. Dukkha – Adevarul suferintei
  2. Samudaya – Adevarul cauzei suferintei
  3. Nirodha – Adevarul iesirii din suferinta
  4. Magga – Adevarul caii prin care se iese din suferinta

Calea eliberarii de suferinta este chiar Calea de Mijloc, o alternativa intre abandonul in fata placerilor si ascetismul feroce.

Conform traditiei, Dharma este unul din celei Trei Giuvaeruri ale buddhismului, impreuna cu Buddha siSangha (comunitatea). Aceste Giuvaeruri sunt cele mai de pret lucruri in care un buddhist isi ia refugiul.

 

Citate despre Dharma:

„Dharma adevarata nu se afla in afara noastra, ci trebuie produsa de minte. Calitati precum intelepciunea, rabdarea, iubirea binevoitoare etc. sunt necesare si trebuie sa le dezvoltam familiarizandu-ne cu ele si exersandu-le. Dar pentru ca Dharma sa poata lua fiinta, e necesar mai intai sa ascultam invataturile predate de Maestri sau cele care se gasesc in scripturi si sa le retinem.” (Gonsar Rinpoche, Esenta Doctrinei Buddhiste, Herald, 2010)

 

„Suntem, in prezent, fiinte umane dotate cu toate facultatile necesare acestor achizitii spirituale (...) Acum, prin urmare, trebuie sa incepem practicarea Dharmei, si in special a calmului mental si a viziunii superioare, caci mai tarziu, in viitor, ne va fi greu sa mai intalnim toate aceste conditii favorabile care cer producerea cauzelor necesare. Pe de alta parte, nu avem timp de pierdut amanand pe mai tarziu practicarea Dharmei, deoarece nu avem nici cea mai mica certitudine ca vom mai ramane mult timp in această viata.” (Geshe Rabten, Comorile Dharmei, Herald, 2003)

 

„Dharma poate fi practicata de oricine. Poate fi practicata de orice femeie sau barbat, chiar si de catre un copil (...) Dharma este universala... este pentru toata lumea. Pentru ca fiecare fiinta umana este fratele sau sora fiecarei fiinte umane. Cu cat practicam mai mult Dharma, cu atat devenim mai uniti. Nu conteaza daca suntem nascuti in India sau in Anglia. Daca practicam Dharma, suntem unul si acelasi. Daca practicam Dharma, suntem frati si surori.” (Ven. Sangharakshita, Friends of the Western Buddhist Order, Newsletter No. 54, p. 2)

 

"Nedeschizandu-ne noi insine compasiunii unui Buddha si a Dharmei, nu vom putea primi binefacerile directe. Asa cum interiorul unui recipient neexpus la soare nu poate fi luminat, oricat ar fi soarele de puternic, o persoana inchisa la minte, fara nici un respect fata de Buddha, fata de Dharma, nu poate primi nicidecum ajutorul sau. Dimpotriva, asa cum razele soarelui pot, in mod spontan si fara efort, sa lumineze un recipient bine orientat spre soare, cel care se deschide lui Buddha prin Dharma, invatatura acestuia, va primi direct binecuvantarile sale." - Geshe Rabten, "Meditatia si viata coditiana"

 

Resurse:

Geshe RabtenComorile dharmei, Herald, 2003

Gonsar RinpocheEsenta doctrinei buddhiste, Herald, 2010

Sunthorn Plamintr Ph. D Getting to know Buddhism,

Clive Erricker Teach Yourself Buddhism, Teach Yourself, 2008

 

Daca esti interesat de practica Dharmei poti incepe cu cartea :Cele patru nobile adevaruri_AJAHN SUMEDHO.pdf (385 kB)

Poti citi si urmatoarele articole din presa scrisa romana  :

  • Interviu cu Venerabilul Tulku Gonsar Rinpoche - maestru budist de rit tibetan :

https://www.jurnalul.ro/special/iluminarea-o-victorie-asupra-mortii-si-asupra-vietii-558361.htm

  • Despre meditatie si invatatura la Mont Pellerin : 

https://www.jurnalul.ro/special/meditatia-o-cafea-delicioasa-554182.htm

 

Documentare de urmarit :

                                                                    part 2 https://www.youtube.com/watch?v=LL1qEE5QhmE&feature=related

 

"Endless knot"